Barcelona, barri a barri Un atlas viu al celor 73 de cartiere

Sarrià-Sant Gervasi · 24

les Tres Torres

Les Tres Torres poartă numele a trei case somptuoase ridicate între 1901 și 1903 pe moșia Nena Casas; azi se citește într-o școală de Gaudí, o casă de sculptor transformată în bibliotecă, o piață și terenul stadionului Sarrià.[1][2][3][4][5][6][7]

Pe pietonalul Carrer de Can Ràbia, blocurile de apartamente se ridică acolo unde era Estadi de Sarrià: în 1982 Italia a învins aici Brazilia cu 3-2, iar la 20 septembrie 1997 stadionul a fost demolat cu 78 de kilograme de explozibili.[7][2]

Cartierul a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea sub numele Gironella, la sud-est de nucleul Sarrià, între drumul Barcelona-Sarrià și calea ferată. Cea mai mare parte aparținea comunei Sarrià, până când aceasta a intrat în Barcelona în 1921.[2][8][1]

A început ca un cartier de case burgheze unifamiliale cu grădină, cu câteva nuclee de case de meșteșugari; ambele au fost în mare parte înlocuite de blocuri de locuințe de lux.[2][8]

les Tres Torres (cartierul 24) evidențiat. Alte cartiere din Sarrià-Sant Gervasi: Sant Gervasi - la Bonanova, el Putxet i el Farró, Sant Gervasi - Galvany, Vallvidrera, el Tibidabo i les Planes, Sarrià.

De unde vine numele

Etimologie: sigură[1][2]

Cartierul își datorează numele a trei case somptuoase, torres, construite între 1901 și 1903 de un grup din Sants format din Climent Mas și frații Romaní. Potrivit Viquipèdia în catalană, ele au fost proiectate de Bonaventura Conill. Numele l-a înlocuit pe cel de Gironella, cu care zona fusese cunoscută în secolul al XIX-lea, iar moșia pe care au fost ridicate era cea a lui Nena Casas. Dintre cele trei case, se mai păstrează doar una.[1][2]

Limitele sunt Via Augusta, Carrer del Doctor Carulla și Carrer de Ganduxer, Avinguda Diagonal, Avinguda de Sarrià, Passeig de Manuel Girona, precum și Carrer de Bosch i Gimpera, Carrer del Cardenal Vives i Tutó, Carrer de Font Coberta, Carrer de Bonaplata și Carrer dels Vergós.[2]

Înainte de cartier

Zona era teren neamenajat între satele Sarrià și Sant Gervasi de Cassoles, cu mica așezare Gironella și moșia Nena Casas. Can Gironella, o proprietate importantă a baronului de Quatre Torres, a fost cumpărată de iezuiți în 1883.[8][1]

Cum s-au făcut străzile

Cel mai vechi nucleu se află în jurul pieței, între Carrer dels Vergós și Carrer de les Escoles Pies. Sectorul Can Ràbia, mai la sud, este format din clădiri rezidențiale construite pe terenul stadionului Sarrià.[2]

Trenul de Sarrià trecea pe aici din 1863, iar stația les Tres Torres s-a deschis ca haltă în 1906. Linia a fost îngropată în 1952, iar Via Augusta îi urmează acum traseul, astfel că împarte cartierul în două.[9][1]

Date care l-au schimbat

  1. 1883 iezuiții cumpără can Gironella, proprietate a baronului de Quatre Torres.[8][1]
  2. 1888 Antoni Gaudí primește comanda pentru colegiul teresian, terminat în 1889.[3][4]
  3. 1901 începe construcția celor trei case care dau numele cartierului; sunt terminate în 1903.[1][2]
  4. 1906 se deschide haltă les Tres Torres pe calea ferată Sarrià.[9][1]
  5. 1921 Sarrià, împreună cu sectorul les Tres Torres, intră în Barcelona.[2][8][1]
  6. 1923 se inaugurează Estadi de Sarrià, stadionul clubului RCD Espanyol.[7]
  7. 1952 calea ferată este îngropată și se inaugurează stația subterană les Tres Torres.[9][1]
  8. 1969 este inaugurat Museu Clarà în casa-atelier a sculptorului Josep Clarà.[5][6]
  9. 1982 Estadi de Sarrià găzduiește trei meciuri ale Campionatului Mondial, printre ele Italia-Brazilia (3-2).[7]
  10. 1997 Espanyol joacă ultimul meci la Sarrià (21 iunie), iar stadionul este demolat la 20 septembrie.[7]
  11. 2000 este inaugurată Biblioteca Clarà în fosta casă a sculptorului.[5][6]

Oameni și viață colectivă

Josep Clarà

Sculptor originar din Olot, a cumpărat proprietatea în 1942 și a lucrat în atelierul remodelat de Raimon Duran i Reynals din 1947 până la moartea sa în 1958. A desemnat primăria drept moștenitoare universală, cu aproape 800 de sculpturi și circa 10.000 de desene.[5][6]

Enric d'Ossó

A întemeiat în 1876 la Tarragona Companyia de Santa Teresa de Jesús și în 1888 i-a comandat lui Gaudí proiectul colegiului de pe Ganduxer.[3]

Climent Mas și frații Romaní

Grup din Sants care a pus să fie construite cele trei case între 1901 și 1903 și a lăsat zonei numele les Tres Torres.[1][2]

Instituții

Mercat de les Tres Torres

Piață municipală de pe Carrer dels Vergós 2, la intersecția cu Carrer de les Escoles Pies, în inima celui mai vechi nucleu al cartierului.[10][2]

Biblioteca Clarà

Bibliotecă publică deschisă în februarie 2000 în casa sculptorului Josep Clarà (Carrer del Doctor Carulla 22), de Tonet Sunyer; păstrează o secțiune dedicată noucentismului și lui Clarà și o grădină cu copii în bronz ale sculpturilor sale.[5][6]

Estació de les Tres Torres

Stație a liniei de metrou L6 și a liniilor S1 și S2 ale Ferrocarrils de la Generalitat; stația subterană actuală datează din 1952 și are accese separate pentru fiecare peron pe Via Augusta, la Calatrava și Àngel Guimerà.[9][1]

Lupte care au lăsat urme

Închiderea Museu Clarà

Revendicare: În 1994 primăria a decis să închidă muzeul, care primea în medie patru vizitatori pe zi, și să împartă operele între MNAC și Museu de la Garrotxa. Sute de oameni au demonstrat la 16 martie și 27 aprilie, iar Associació d'Amics del Museu Clarà a fost înființată pentru a cere redeschiderea.[5][6]

Rezultat: Josette Clarà, nepoata artistului, a dat în judecată primăria pentru nerespectarea voinței unchiului ei: hotărârea i-a dat dreptate morală, dar a afirmat că dreptul civil catalan nu obligă primăria să țină muzeul deschis. În 1996 s-a aprobat transformarea casei în bibliotecă, deschisă în 2000.[5][6]

Vânzarea Estadi de Sarrià

Revendicare: Problemele financiare ale lui Espanyol au obligat clubul să vândă stadionul unor dezvoltatori imobiliari.[7]

Rezultat: Operațiunea a fost condusă de Grup Sanahuja împreună cu Argentaria, RCDE Espanyol și OCP; clubul a încasat circa 60 de milioane de euro, iar stadionul a fost demolat la 20 septembrie 1997 pentru a face loc unor apartamente de lux.[7]

Ce se mai poate vedea

Col·legi de les Teresianes

Operă a lui Antoni Gaudí din 1888-1889, din cărămidă aparentă, cu arce parabolice, grilaje de fier forjat și o coronare cu creneluri; bun cultural de interes național. Coridorul interior cu arce parabolice succesive este una dintre cele mai cunoscute imagini ale clădirii.[3][4]

Jardí de la Biblioteca Clarà

Grădina păstrează esența a ceea ce a conceput Clarà și adăpostește copii în bronz ale celor mai emblematice sculpturi ale sale, pomi fructiferi și o pergolă.[5][6]

Ce a dispărut

Estadi de Sarrià

Terenul RCD Espanyol din 1923 până în 1997, cu o capacitate inițială de 10.000 de spectatori; în 1992 a găzduit o parte din turneul olimpic de fotbal. Ultimul meci a fost la 21 iunie 1997, iar stadionul a fost demolat la 20 septembrie; azi se află acolo sectorul rezidențial Can Ràbia.[7][2]

Atelierul lui Josep Clarà

Când casa a fost transformată în bibliotecă, în 1996, s-a decis demolarea atelierului sculptorului, care se afla în stare proastă.[5][6]

Cartierul astăzi

Les Tres Torres avea 16.341 de locuitori în 2026, 207,4 locuitori pe hectar, un venit mediu pe secțiune de 49.258 € în 2023, 78,8 hectare și 14,4% dintre rezidenți cu cetățenie non-spaniolă.

Naționalitate non-spaniolă (2026): 14,4%

Ce se schimbă

În iunie 2026 s-a anunțat că Col·legi de les Teresianes, opera lui Gaudí, va deveni Museu Gaudí Teresianes, un obiectiv prevăzut pentru începutul lui 2028, care va deschide publicului o clădire până acum inaccesibilă. Va avea un etaj de expoziție permanentă, Espai Gaudí 360º.[11]

În mai 2026 districtul includea printre lucrările sale redeschiderea Biblioteca Clarà, cu îmbunătățiri la fațadă, climatizare și accesibilitate; Jardins d'Oriol Martorell, peste acoperirile căii ferate de la Sarrià, menite să faciliteze legătura dintre Sarrià și les Tres Torres; și eliminarea a 435 de metri de cabluri aeriene pe străzi precum Ganduxer.[12]

Ce ghidurile nu spun

Un palat pentru un sultan

Casa Muley Afid, de Josep Puig i Cadafalch (1914), a fost construită pentru sultanul Marocului Abd al-Hafid; azi este consulatul Mexicului la Barcelona.[1]

Italia 3, Brazilia 2

În 1982 Estadi de Sarrià a găzduit trei meciuri din grupa C a celei de-a doua faze a Campionatului Mondial, cu Argentina, Brazilia și Italia. Cel decisiv, câștigat de Italia cu 3-2, este considerat unul dintre cele mai bune meciuri din istoria campionatelor mondiale.[7]

Citește-l pe jos

Start: Les Tres Torres (L6/S1/S2)[9][1] · Final: Carrer de Can Ràbia[2]

Mers pe jos (fără opriri): 20 min · 1530 m · Vizită estimată (cu opriri): 54 min

Geometria urmează rețeaua pietonală între cele patru puncte marcate, dar traseul nu a fost verificat ca fiind fără trepte. Distanța indicată nu include drumul de la stația de transport public până la începutul traseului.

les Tres Torres (cartierul 24) evidențiat. Alte cartiere din Sarrià-Sant Gervasi: Sant Gervasi - la Bonanova, el Putxet i el Farró, Sant Gervasi - Galvany, Vallvidrera, el Tibidabo i les Planes, Sarrià.

1
Biblioteca Clarà
Biblioteca Clarà, Carrer del Doctor Carulla 22
Căutați în grădină copiile în bronz ale sculpturilor lui Clarà și pergola, apoi priviți casa, care a fost locuința sculptorului.[5][6][12]
Josep Clarà a cumpărat proprietatea în 1942 și a lucrat în atelier până la moartea sa în 1958; muzeul s-a deschis în 1969 și a fost închis în urma unei mari controverse, iar în 2000 casa a fost redeschisă ca bibliotecă. În mai 2026 districtul a inclus redeschiderea ei după lucrări.[5][6][12]
Coordonate
41.39977, 2.12961 · OpenStreetMap
2
Mercat de les Tres Torres
Mercat de les Tres Torres, Carrer dels Vergós 2
230 m · 3 min
Priviți Carrer dels Vergós și Carrer de les Escoles Pies din jurul pieței: ele marchează cel mai vechi nucleu al cartierului.[10][2][8]
Cartierul a început ca un ansamblu de case burgheze unifamiliale cu grădină, cu câteva nuclee de case de meșteșugari, iar cele mai multe au fost înlocuite de blocuri de locuințe de lux. Piața se află în cea mai veche parte a acestei țesături urbane.[10][2][8]
Coordonate
41.40000, 2.13118 · OpenStreetMap
3
Col·legi de les Teresianes
Teresianes, Carrer de Ganduxer 85-105
260 m · 4 min
Observați fațada din cărămidă aparentă: arcele parabolice, grilajele de fier forjat și coronarea cu creneluri și piramide terminate în cruci cu patru brațe.[3][4][11]
Enric d'Ossó i-a comandat proiectul lui Gaudí în 1888, iar arhitectul a urmat dorința ordinului de a exprima austeritate: cărămidă aparentă în loc de material scump. Este bun cultural de interes național. În iunie 2026 s-a anunțat că va deveni Museu Gaudí Teresianes, prevăzut pentru începutul lui 2028.[3][4][11]
Coordonate
41.39993, 2.13357 · OpenStreetMap
4
Antic Estadi de Sarrià
Antic Estadi de Sarrià, Carrer de Can Ràbia
1040 m · 14 min
Parcurgeți pietonalul Carrer de Can Ràbia și observați blocurile rezidențiale de pe terenul unde se ridicau tribunele stadionului.[7][2]
Estadi de Sarrià a fost inaugurat la 18 februarie 1923 și a fost terenul lui Espanyol până în 1997. Aici au jucat Italia și Brazilia (3-2) la Campionatul Mondial din 1982. Ultimul meci a fost la 21 iunie 1997; stadionul a fost demolat la 20 septembrie pentru a face loc unor apartamente de lux.[7][2]
Coordonate
41.39196, 2.13492 · OpenStreetMap

Sursele acestei pagini

Datele, valorile numerice și afirmațiile istorice trimit la înregistrările folosite pe această pagină.

  1. [1] Wikipedia (2026). Les Tres Torres. Consultat: 2026-10-03.
  2. [2] Viquipèdia, l'enciclopèdia lliure (2026). Les Tres Torres. Consultat: 2026-10-03.
  3. [3] Viquipèdia, l'enciclopèdia lliure (2026). Col·legi de les Teresianes (Barcelona). Consultat: 2026-10-03.
  4. [4] Ajuntament de Barcelona — Coneix Barcelona (2026). El Col·legi de les Teresianes. Consultat: 2026-10-03.
  5. [5] Viquipèdia, l'enciclopèdia lliure (2026). Biblioteca Clarà. Consultat: 2026-10-03.
  6. [6] Ajuntament de Barcelona — Biblioteques de Barcelona (2026). Biblioteca Clarà. Consultat: 2026-10-03.
  7. [7] Viquipèdia, l'enciclopèdia lliure (2026). Estadi de Sarrià. Consultat: 2026-10-03.
  8. [8] Enciclopèdia Catalana (2026). les Tres Torres, a la Gran Enciclopèdia Catalana. Consultat: 2026-10-03.
  9. [9] Viquipèdia, l'enciclopèdia lliure (2026). Estació de les Tres Torres. Consultat: 2026-10-03.
  10. [10] Ajuntament de Barcelona — Comerç (2026). Mercat Tres Torres. Consultat: 2026-10-03.
  11. [11] 3Cat (2026-06-08). El Col·legi de les Teresianes de Barcelona serà un nou museu dedicat a Gaudí. Consultat: 2026-10-03.
  12. [12] Línia Sarrià (2026-05-04). L'Ajuntament de Barcelona inverteix més que mai a Sarrià-Sant Gervasi. Consultat: 2026-10-03.
  13. [13] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2026-01-01). Padró municipal d'habitants (pad_mdbas) — població per barri. Consultat: 2026-07-17.
  14. [14] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2021). Densitat de població per barri. Consultat: 2026-07-17.
  15. [15] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2023). Renda disponible de les llars per persona. Seccions censals. Consultat: 2026-07-17.

Ultima revizuire: 3 octombrie 2026 · 15 surse consultate

Înapoi sus