Barcelona, barri a barri Un atlas viu al celor 73 de cartiere

Horta-Guinardó · 40

Montbau

Montbau este un ansamblu de locuințe planificat în 1957 de Patronat Municipal de l'Habitatge pe versantul Collserola și construit în faze începând din 1958 (a doua, din 1961); a doua fază a dublat densitatea prevăzută inițial, iar în partea de sus au fost adăugate casetes blanques, casele albe în terase.[1][2][3][4]

Începeți de la Pla de Montbau, piața în care se află sculptura «Ritme i projecció». Străzile cartierului poartă numele unor arte și artiști, iar blocurile au fost construite în două faze, cu densități diferite.[1][2][3]

În 1957 Patronat Municipal de l'Habitatge a aprobat un plan general pentru ameliorarea lipsei de locuințe provocate de afluxul de imigranți. Ansamblul a fost construit în faze începând din 1958 (a doua, din 1961), cu circa 1.300 de locuințe prevăzute după linia raționalistă a CIAM.[1][2][3]

A doua fază a dublat densitatea prevăzută inițial, iar între 1964 și 1968 a fost ridicat în partea cea mai înaltă un grup de case unifamiliale de Joan Bosch i Agustí, casetes blanques.[1][2][3][4]

Montbau (cartierul 40) evidențiat. Alte cartiere din Horta-Guinardó: el Baix Guinardó, el Guinardó, Can Baró, el Carmel, la Teixonera, Sant Genís dels Agudells.

De unde vine numele

Etimologie: disputată[1]

Se crede că numele cartierului provine din numele local de relief torrent de Montbau (pârâul Montbau), mai vechi decât ansamblul de locuințe.[1]

Montbau se află la poalele lanțului Collserola, deasupra Rondei de Dalt și a Passeig de la Vall d'Hebron. O parte din teritoriu se află în Parcul Natural Collserola; ansamblul de locuințe ocupă circa 31 de hectare. La est se află campusul Mundet, iar la vest complexul spitalicesc Vall d'Hebron.[1][2]

Înainte de cartier

În epoca medievală, toată zona dintre Tres Turons și lanțul Collserola era Vall d'Hebron, pământurile mănăstirii Sant Jeroni. Teritoriul actual al cartierului aparținuse fostului municipiu Sant Joan d'Horta; erau pământuri ale unor moșii precum can Barret și can Frares, cu câteva case mai modeste ale unor arendași și lucrători în serviciu.[1]

Cum s-au făcut străzile

Prima fază a fost proiectată de Guillermo Giráldez, Pedro López-Iñigo și Xavier Subias; a doua de arhitecții municipali Josep Soteras, Pedro López-Íñigo, Manuel Baldrich și Bonet Castellana.[1][2][3]

Casetes blanques, de pe versantul superior, se adaptează pantei prin scări și pasaje care trec pe sub case, formând punți. Au fost proiectate în 1963 și terminate în 1968.[1][4]

Date care l-au schimbat

  1. 1957 Patronat Municipal de l'Habitatge aprobă planul Montbau.[1][2][3]
  2. 1958 Se pune piatra de temelie a ansamblului; o a doua fază începe în 1961.[1][2][3]
  3. 1964–1968 Sunt construite casetes blanques ale lui Joan Bosch i Agustí în partea de sus.[1][4]
  4. 1976 Are loc prima Mostra d'art de Montbau, în timpul sărbătorii anuale a cartierului.[1]
  5. 1985 Linia L3 de metrou ajunge la Montbau, care rămâne stație terminus până în 2001.[1]
  6. 2025 Primăria anunță Pla de Barris 2025-2028 pentru cartierele de munte, printre care Montbau.[5]

Oameni și viață colectivă

Giráldez, López-Iñigo și Subias

Arhitecții Guillermo Giráldez, Pedro López-Iñigo și Xavier Subias au proiectat prima fază a ansamblului.[1]

Joan Bosch i Agustí

Arhitectul casetes blanques, proiectate în 1963 și terminate în 1968 în partea de sus a cartierului.[1][4]

Francesc Barret i Druet

În 1851 a cumpărat casa rurală can Gelabert, unde se află acum a doua fază din Montbau, și a construit acolo grădini, pavilioane, iazuri și jocuri de apă.[1]

Instituții

Campus Mundet

În estul cartierului, campusul ocupă fostul Llars Mundet, o organizație caritabilă. Găzduiește facultățile de Psihologie și de Educație ale UB, o rezidență geriatrică și școli.[1][6]

Ciutat sanitària de la Vall d'Hebron

La vestul cartierului se află complexul spitalicesc al Securității Sociale: Hospital Universitari de la Vall d'Hebron, Hospital Sant Rafael și CAP Sant Rafael.[1][6]

Ce se mai poate vedea

Les casetes blanques

Grup de case unifamiliale albe cu terase în trepte, proiectat de Joan Bosch i Agustí; scările și pasajele care trec pe sub case îi alcătuiesc țesătura.[1][4]

Palau de les Heures

Conac cu grădină, cunoscut și ca Casa Gallart, de pe Passeig de la Vall d'Hebron 171-181. Este bun cultural de interes local, operă a lui August Font i Carreras, cu grădini de Adrià Piera, și este astăzi cedat Universității din Barcelona.[7][8]

Ce a dispărut

Can Barret

Moșia can Barret, cu grădini, pavilioane, iazuri și jocuri de apă, ocupa locul celei de-a doua faze din Montbau.[1]

Cartierul astăzi

În 2026, Montbau avea 5.353 de locuitori, o densitate de 26,0 locuitori pe hectar, un venit mediu pe secțiune de recensământ de 22.919 € în 2023, 205,5 hectare și 21,1% populație cu cetățenie non-spaniolă.[9][10][11][12]

Naționalitate non-spaniolă (2026): 21,1%

Ce se schimbă

În martie 2025, Primăria a anunțat un Pla de Barris 2025-2028 care include Montbau, la Teixonera, Sant Genís dels Agudells și les Planes într-un plan al cartierelor de munte: intervențiile se concentrează pe spațiul public și pe inegalitățile provocate de relief, cu accesibilitate mai bună și lifturi pentru depășirea denivelărilor. Nu am găsit un raport oficial ulterior despre ce s-a realizat în Montbau până în octombrie 2026.[5]

Ce ghidurile nu spun

Un cartier mai mult pădure decât blocuri

O parte din teritoriul Montbau se află în Parcul Natural Collserola; ansamblul de locuințe de la sfârșitul anilor 1950, unde locuiesc oamenii, ocupă circa 31 de hectare.[1][2]

Străzi cu nume de arte și artiști

Străzile din Montbau poartă numele unor arte, precum Arquitectura, Escultura, Música, Poesia sau Dansa, sau ale unor artiști, precum Vayreda sau Domènech i Muntaner.[1]

Citește-l pe jos

Start: Montbau (L3)[1] · Final: Jardins del Palau de les Heures[7][8]

Mers pe jos (fără opriri): 10 min · 770 m · Vizită estimată (cu opriri): 42 min

Geometria urmează rețeaua pietonală între cele trei puncte marcate, dar traseul nu a fost verificat ca fiind fără trepte. Cartierul are pante pronunțate: verificați scările, lifturile, lucrările și condițiile de acces înainte de plecare. Distanța indicată nu include drumul de la stația de transport public până la începutul traseului.

Montbau (cartierul 40) evidențiat. Alte cartiere din Horta-Guinardó: el Baix Guinardó, el Guinardó, Can Baró, el Carmel, la Teixonera, Sant Genís dels Agudells.

1
Pla de Montbau
Pla de Montbau
Căutați sculptura «Ritme i projecció» de Marcel Martí i Badenes, apoi citiți plăcuțele străzilor din apropiere: Poesia, Vayreda și Domènech i Muntaner sunt nume de arte și artiști.[1]
Montbau a fost planificat în 1957 și construit în faze începând din 1958 (a doua, din 1961). Străzile cartierului poartă numele unor arte și artiști.[1][2][3]
Coordonate
41.43074, 2.14288 · OpenStreetMap
2
Campus Mundet (Avinguda d'Arturo Mundet)
Avinguda d'Arturo Mundet
720 m · 10 min
Parcurgeți Avinguda d'Arturo Mundet: facultățile UB, o rezidență geriatrică și școli împart acest campus.[1][6]
Campusul ocupă fostul Llars Mundet, o organizație caritabilă care îi dă numele. Găzduiește facultățile de Psihologie și de Educație ale Universității din Barcelona.[1][6]
Coordonate
41.43696, 2.14272 · OpenStreetMap
3
Jardins del Palau de les Heures, Vall d'Hebron
Passeig de la Vall d'Hebron 171
40 m · 1 min
Priviți fațada palatului, lungă de peste 80 de metri, și căutați terracota care o domină: o alegorie a lui Les Heures (iedera), de Josep Campeny.[7]
Conacul a fost comandat în 1894 arhitectului August Font i Carreras, cu grădini de Adrià Piera. Este bun cultural de interes local și este astăzi cedat Universității din Barcelona.[7][8]
Coordonate
41.43634, 2.14143 · OpenStreetMap

Sursele acestei pagini

Datele, valorile numerice și afirmațiile istorice trimit la înregistrările folosite pe această pagină.

  1. [1] Viquipèdia (2026). Montbau. Consultat: 2026-10-03.
  2. [2] Ajuntament de Barcelona (2010). Montbau: una aproximació al barri (January 2010). Consultat: 2026-10-09.
  3. [3] Ajuntament de Barcelona — La Virreina (2023). Exhibition catalogue (Montbau chronology, pp. 16-17). Consultat: 2026-10-09.
  4. [4] Arquitectura Catalana (Col·legi d'Arquitectes de Catalunya) (2026). Habitatges unifamiliars del Polígon Montbau. Consultat: 2026-10-03.
  5. [5] VilaWeb (2025-03-25). Barcelona desplega el pla de barris amb 315 actuacions previstes fins al 2028. Consultat: 2026-10-03.
  6. [6] Universitat de Barcelona (n.d.). Facultat d'Educació — La Facultat. Consultat: 2026-10-09.
  7. [7] Viquipèdia (2026). Palau de les Heures. Consultat: 2026-10-03.
  8. [8] Diputació de Barcelona (n.d.). Palau de les Heures. Consultat: 2026-10-09.
  9. [9] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2026-01-01). Padró municipal d'habitants (pad_mdbas) — població per barri. Consultat: 2026-07-17.
  10. [10] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2021). Densitat de població per barri. Consultat: 2026-07-17.
  11. [11] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2023). Renda disponible de les llars per persona. Seccions censals. Consultat: 2026-07-17.
  12. [12] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2026-01-01). Població per nacionalitat i sexe. Barris. Consultat: 2026-07-17.

Ultima revizuire: 3 octombrie 2026 · 12 surse consultate

Înapoi sus