Nou Barris · 45
Porta
Porta își datorează numele casei rurale dispărute Can Porta și a trecut într-un secol de la câmpuri în jurul a două case rurale la Plaça de Sóller, blocurile anilor 1960 și marile parcuri din sud.[1][2]
Două case rurale mai stau în picioare în Porta: Can Verdaguer, transformată în centru civic, și Can Valent, la mică distanță. În jur se află mai ales ansamblul de blocuri înalte din 1957-1966 și spațiile publice obținute ulterior de locuitori.[3][2][4][1]
Până în secolul al XIX-lea, Porta era un teritoriu rural din zona Santa Eulàlia de Vilapicina, în cadrul municipiului Sant Andreu de Palomar, anexat Barcelonei în 1897. Are aproximativ 84 de hectare.[1]
Forma actuală s-a conturat în două etape: blocurile din sud, ridicate în 1957-1966, apoi spațiile și dotările cerute de locuitori, precum Plaça de Sóller (1983) și Parc de Can Dragó (1990).[1]
Porta (cartierul 45) evidențiat. Alte cartiere din Nou Barris: Vilapicina i la Torre Llobeta, el Turó de la Peira, Can Peguera, la Guineueta, Verdun, la Prosperitat.
De unde vine numele
Etimologie: disputată[1]
Originea numelui este nesigură. Documentația municipală îl atribuie lui Pasqual Porta Margarit, un învățător din secolul al XIX-lea, despre care se crede că a deținut terenuri numite Can Porta în Santa Eulàlia de Vilapicina și că le-a vândut pe parcele. Zona era cunoscută drept Can Porta; harta cartierelor din 2006 a scurtat numele la Porta.[1]
Cinci axe mari delimitează Porta: Passeig de Fabra i Puig, spre Vilapicina i la Torre Llobeta; Carrer del Doctor Pi i Molist, spre Turó de la Peira; Passeig de Verdum, spre la Guineueta; Passeig de Valldaura, spre la Prosperitat; și Avinguda Meridiana, spre Sant Andreu.[1]
Înainte de cartier
Înainte de blocuri existau câmpuri de legume, cereale și viță-de-vie de-a lungul vechiului drum de la Sant Andreu la Horta, atestat din secolul al XIII-lea; azi s-a păstrat doar Carrer de Piferrer. Cele mai importante case rurale erau Can Verdaguer și Can Pere Valent, anterioare secolului al XVIII-lea.[1]
În 1839, consiliul din Sant Andreu de Palomar a deschis aici un cimitir nou, iar în 1862 calea ferată de pe Meridiana a separat Porta de nucleul Sant Andreu.[1]
Cum s-au făcut străzile
Blocurile din sud, ridicate în 1957-1966, au depășit înălțimile permise drept compensație pentru dezvoltatorii cărora nu li s-a permis să construiască pe un teren de 22.000 m² declarat spațiu public, azi Plaça de Sóller. Timp de un deceniu, majoritatea străzilor au rămas neasfaltate.[1]
Date care l-au schimbat
- 1351 prima mențiune documentară a Can Verdaguer.[3]
- 1839 se deschide cimitirul din Sant Andreu, pe terenul pe care avea să apară cartierul Porta.[1]
- 1862 calea ferată de pe actuala Meridiana separă Porta de nucleul Sant Andreu.[1]
- 1957-1966 se construiesc blocurile din sudul Portei.[1]
- 1974 se înființează asociația vecinilor din Porta.[1]
- 1983 este inaugurată Plaça de Sóller.[1]
- 1985 primăria expropriază Can Valent.[4][1]
- 1990 își deschide porțile Parc de Can Dragó, pe fostele terenuri RENFE.[1]
- 2001 se inaugurează Heron City.[1]
- 2006 primăria cumpără Can Verdaguer.[3][2]
- 2013 în mai este inaugurat Centre Cívic Can Verdaguer.[3][2]
- 2021 se aprobă reabilitarea zidurilor și a acoperișului de la Can Valent.[4][1]
Instituții
Lupte care au lăsat urme
Ce se mai poate vedea
Can Verdaguer
Casă rurală atestată prima dată în 1351, cu portal în plin cintru din piatră fasonată, cadran solar și, în spate, o grădină cu un palmier Washingtonia catalogat, de 27 m.[3]
Can Valent
Casă rurală de pe Avinguda de Rio de Janeiro 51-53, cu origini în secolele XVI sau XVII, expropriată în 1985; în 2021 s-a aprobat reabilitarea zidurilor și a acoperișului.[4][1]
Cementiri de Sant Andreu
Sfințit în 1839; poartă principală din 1927 pe Carrer dels Garrofers, capelă octogonală din 1913 și panteoane neoclasice și moderniste lângă intrare.[1]
Ce a dispărut
Cartierul astăzi
În 2026 Porta avea 31.199 de locuitori, o densitate de 372,7 locuitori pe hectar, un venit mediu pe secțiune de recensământ de 20.201 € în 2023, 83,7 hectare și 30,6% dintre locuitori aveau cetățenie non-spaniolă.
Naționalitate non-spaniolă (2026): 30,6%
Citește-l pe jos
Start: Virrei Amat (L5)[2] · Final: Cementiri de Sant Andreu[1]
Mers pe jos (fără opriri): 12 min · 890 m · Vizită estimată (cu opriri): 48 min
Geometria urmează rețeaua pietonală între cele patru puncte marcate, dar traseul nu a fost verificat ca fiind fără trepte. Accesul, lucrările și programul pot varia. Apropierea cu transportul public nu este inclusă în distanța indicată.
Porta (cartierul 45) evidențiat. Alte cartiere din Nou Barris: Vilapicina i la Torre Llobeta, el Turó de la Peira, Can Peguera, la Guineueta, Verdun, la Prosperitat.
Coordonate
Coordonate
Coordonate
Coordonate
Sursele acestei pagini
Datele, valorile numerice și afirmațiile istorice trimit la înregistrările folosite pe această pagină.
- [1] Wikipedia en español (2026). Porta (Barcelona). Consultat: 2026-10-03.
- [2] Viquipèdia (2026). Porta (Nou Barris). Consultat: 2026-10-03.
- [3] Viquipèdia (2026). Can Verdaguer (Barcelona). Consultat: 2026-10-03.
- [4] Viquipèdia (2026). Can Valent (Barcelona). Consultat: 2026-10-03.
- [5] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2026-01-01). Padró municipal d'habitants (pad_mdbas) — població per barri. Consultat: 2026-07-17.
- [6] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2021). Densitat de població per barri. Consultat: 2026-07-17.
- [7] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2023). Renda disponible de les llars per persona. Seccions censals. Consultat: 2026-07-17.
Ultima revizuire: 3 octombrie 2026 · 7 surse consultate