Sant Martí · 71

Provençals del Poblenou

Provençals del Poblenou este un cartier delimitat în 2006 de-a lungul vechii axe industriale Carrer de Pere IV, unde o fabrică de țesături imprimate din 1853, un atelier de utilaje și un parc de Jean Nouvel stau astăzi aproape unele de altele, în partea cartierului care aparține sectorului 22@.[1][2][3]

Opriți-vă la intrarea în Can Ricart dinspre Carrer d'Emília Coranty și căutați coșul conic de cărămidă și turnul cu ceas, care se ridică deasupra navelor lungi. Fabrica de țesături imprimate a lui Jaume Ricart datează din 1853 și ocupă spațiul a patru insule din grila Cerdà.[3]

Provençals del Poblenou este unul dintre cele zece cartiere ale districtului Sant Martí. Se află deasupra Avinguda Diagonal și sub Gran Via de les Corts Catalanes și are două părți distincte: fâșia dinspre Gran Via și fostul teren industrial care coboară până la Diagonal și aparține sectorului 22@.[1][2][4]

Carrer de Pere IV, vechiul drum către Mataró, este axa sa istorică. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a format lângă el un district industrial pe care Museu d'Història de Barcelona îl descrie drept cel mai mare din Mediterana occidentală; după trei decenii de declin, se îndreaptă spre inovare.[5]

Provençals del Poblenou (cartierul 71) evidențiat. Alte cartiere din Sant Martí: el Camp de l'Arpa del Clot, el Clot, el Parc i la Llacuna del Poblenou, la Vila Olímpica del Poblenou, el Poblenou, Diagonal Mar i el Front Marítim del Poblenou.

De unde vine numele

Etimologie: disputată[6]

Prima parte a numelui, Provençals, vine de la vechea comună Sant Martí de Provençals, atestată în 989. Viquipèdia consemnează două propuneri: expresia latină agri provintialis, câmpuri locuite și cultivate din epoca romană, pe care o numește cea mai savantă, dar cea mai puțin sigură, sau locuitori din Provence care ar fi putut sosi după cucerirea francă a Barcelonei în 801.[6]

Del Poblenou trimite la legătura sectorului cu teritoriul istoric al Poblenou. Cartierul a fost delimitat în 2006 dintr-o zonă care fusese socotită parte a Poblenou-ului tradițional.[1][2]

Provençals del Poblenou se întinde între Avinguda Diagonal și Gran Via de les Corts Catalanes. Se învecinează cu Sant Martí de Provençals, Besòs i el Maresme, Diagonal Mar, Poblenou și el Parc i la Llacuna del Poblenou.[1][2]

Înainte de cartier

Înainte de fabrici, aici erau ogoare brăzdate de canale de irigații. În 1853 Jaume Ricart a cumpărat de la țăranul Francesc Alsina i Buada terenuri lângă drumul spre Mataró, azi Carrer de Pere IV, iar arhitectul Josep Oriol i Bernadet a așezat fabrica de-a lungul canalelor existente, ca să folosească soarele și apa, esențiale pentru albirea și vopsirea țesăturilor.[3]

O altă fabrică de țesături imprimate, întemeiată în 1852 de Josep Lucena i Parés și familia sa, a construit în 1853 case cu fața la drumul spre Mataró și hale în spatele lor. Este fabrica cunoscută mai târziu drept Ca l'Alier.[7][8]

Cum s-au făcut străzile

Can Ricart este un sistem de nave, străzi și piețe care, potrivit Viquipèdia, trebuie păstrat în ansamblu. În interior, un pod înalt de lemn leagă două nave la nivelul primului etaj pe pasajul principal, iar stâlpii de fontă ai navelor cu două niveluri au fost turnați de Bonshom i Lacoma, o turnătorie din Sant Martí.[3]

Parc del Centre del Poblenou, de Jean Nouvel, s-a deschis în primăvara lui 2008. Cele 5,5 hectare se află în spatele unui zid perimetral acoperit cu plante mediteraneene și sunt împărțite în trei zone. Viquipèdia consemnează critici timpurii: vegetația se adapta prost la climă, iar multe plante muriseră după un an și jumătate.[9][10]

Date care l-au schimbat

  1. 989 este atestat pentru prima dată numele Provençals, pentru teritoriul vechii comune Sant Martí de Provençals.[6]
  2. 1853 Jaume Ricart obține în iunie licența pentru o fabrică de țesături imprimate cu abur pe drumul spre Mataró, proiectată de Josep Oriol i Bernadet; familia Lucena ridică case și hale în locul unde va fi Ca l'Alier.[3][7][8]
  3. 1911 este demolată o mare parte din incinta Ca l'Alier, după ce achiziția lui Pere Alier din 1909 a pus problema legalizării unor construcții aflate pe traseul străzilor din Planul Cerdà.[7][8]
  4. 1920 firma de utilaje Fill i Gendre d'Antoni Oliva comandă noi nave arhitectului Claudi Duran i Ventosa; ele vor deveni atelierele Oliva Artés.[11][12]
  5. 1922 Can Ricart începe să funcționeze ca parc industrial cu spații închiriate; o firmă de ulei de cocos și săpun ocupă navele de la capătul pasajului.[3][11][9]
  6. 2005 muncitori, vecini și artiști opresc demolările la Can Ricart, care încă avea 34 de firme cu 240 de angajați, potrivit unui activist al cartierului.[13][4]
  7. 2008 cele mai vechi nave din Can Ricart sunt declarate Bé Cultural d'Interès Nacional în mai, iar Parc del Centre del Poblenou se deschide în primăvară.[13][4][9][10]
  8. 2015 se încheie, pe etape, reabilitarea Oliva Artés de Jordi Badia (BAAS); în același an primăria cedează 6.800 m² din Can Ricart Universității din Barcelona.[11][12][13][4]
  9. 2018 se încheie reabilitarea Ca l'Alier, realizată de arhitecții Jaume Arderiu și Tomàs Morató.[7][8]

Oameni și viață colectivă

Jaume Ricart i Guitart

Fabricant de țesături imprimate care în 1853 a cumpărat terenurile și a ridicat fabrica ce poartă numele familiei; societatea care a preluat complexul în 1866 era condusă de fiul său, Frederic Ricart i Gibert.[3]

Josep Oriol i Bernadet

Arhitectul primei fabrici în formă de T; după moartea sa, în 1860, Josep Fontserè i Mestre a extins-o cu cărămidă și coloane de fontă și a adăugat turnul cu ceas.[3]

Associació de Veïns i Veïnes del Poblenou

Asociație de cartier din care face parte Joan Maria Soler, care a trăit întreaga campanie pentru salvarea Can Ricart și o consideră cea mai importantă luptă din Poblenou de la tranziția spre democrație.[13][4]

Taula de l'Eix Pere IV

Platformă de asociații locale care promovează dezbateri și procese participative despre viitorul axei Pere IV; colaborează cu MUHBA Oliva Artés și se întrunește la Casal de Joves din Can Ricart.[13][4][14]

Instituții

Hangar

Centru de producție de arte vizuale care lucrează în nave din Can Ricart cedate de primărie; 3Cat număra circa 25 de ani de activitate în februarie 2023.[13][4][14]

Casal de Joves del Poblenou–Can Ricart

Centru de tineret municipal într-o navă reabilitată, administrat din 2016 de federația La Xemeneia; anexa a intrat în funcțiune în ianuarie 2026.[13][4][14]

MUHBA Oliva Artés

Spațiu al Museu d'Història de Barcelona în fostul atelier de utilaje, cu expoziția permanentă Interrogar Barcelona. De la industrialització al segle XXI.[11][12]

Fundació BIT Habitat

Fundație dedicată inovării urbane, sustenabilității și orașelor inteligente, cu sediul în Ca l'Alier, pe Carrer de Pere IV 362.[7][8]

Lupte care au lăsat urme

Salvarea Can Ricart

Revendicare: Când planificarea 22@ a pus complexul în pericol, muncitorii, vecinii și colectivele de artiști s-au mobilizat ca să oprească demolările, să apere firmele care lucrau acolo și să ceară păstrarea patrimoniului.[13][4]

Rezultat: Primăria a acceptat să păstreze o mare parte din clădirile istorice, iar în mai 2008 cele mai vechi nave au fost declarate Bé Cultural d'Interès Nacional.[13][4]

Un complex protejat fără utilizare

Revendicare: În 2019 asociații din cartier au cerut o regândire a întregii zone Can Ricart în cadrul planului 22@, după ce Casa de les Llengües și cedarea din 2015 a 6.800 m² către Universitatea din Barcelona nu duseseră nicăieri.[13][4]

Rezultat: Universitatea din Barcelona a propus atunci un Campus de les Arts; în februarie 2023 o parte din nave era descrisă ca grav degradată, iar campusul aștepta încă finanțare.[13][4]

Ce se mai poate vedea

Can Ricart

Cele mai vechi nave sunt Bé Cultural d'Interès Nacional din mai 2008, cel mai înalt nivel de protecție a patrimoniului în Catalonia, cu coșul, turnul cu ceas și străzile interioare ale unei fabrici de țesături imprimate de la mijlocul secolului al XIX-lea.[3][13][4]

Ca l'Alier

Catalogată ca imobil cu elemente de interes (categoria C): trei nave alăturate, cu fațade de cărămidă aparentă, și un coș conic de cărămidă care este un reper al peisajului urban din Poblenou.[7][8]

Tallers Oliva Artés

Catalogate tot în categoria C: o navă izolată pe Carrer del Marroc și trei nave paralele în plan bazilical, cu navă centrală dublă în înălțime, aflate acum în interiorul Parc del Centre.[11][12]

Ce a dispărut

Cea mai mare parte din fabrica Lucena

În 1911 o mare parte din incinta Ca l'Alier a fost demolată, iar patru incendii între 2005 și 2007 au prăbușit acoperișuri; au rămas trei nave și coșul.[7][8]

Atelierele din Can Ricart

În 2005 complexul adăpostea încă 34 de firme cu 240 de angajați, potrivit unui activist local; activitatea productivă încetase până în mai 2008.[13][4]

Cartierul astăzi

În 2026 avea 22.076 de locuitori, 203,3 locuitori pe hectar, un venit mediu pe secție de 23.093 € în 2023, 108,6 hectare, iar 22,5% dintre locuitori aveau cetățenie nespaniolă.[15][16][17][18]

Fâșia dinspre Gran Via este o zonă rezidențială de blocuri din anii șaptezeci. În jurul Can Ricart, în februarie 2023 dezvoltatorii privați construiau circa 70.000 m² de birouri, peste 600 de locuri de hotel și cămin studențesc și două ansambluri de loft-uri, cu o investiție de peste 400 de milioane de euro.[4][2]

Naționalitate non-spaniolă (2026): 22,5%

Ce se schimbă

În octombrie 2026, spațiul public din Can Ricart se finalizează pe etape. În octombrie 2025 primăria a încheiat o fază: piețe, prelungirea străzii Carrer d'Emília Coranty de la Carrer del Marroc până la Carrer del Perú și deschiderea străzii Carrer de Bolívia între Carrer d'Espronceda și Carrer de Bilbao. Au fost cuprinși 4.390 m² din cei 17.923 m² ai proiectului, la un cost de 2,4 milioane de euro.[19]

În ianuarie 2026 a intrat în funcțiune anexa Casal de Joves del Poblenou–Can Ricart, de pe Carrer d'Emília Coranty 5-9, după lucrări încheiate la 9 decembrie 2025. Investiția a fost de 972.142 de euro și a adăugat peste 600 m² de spații polivalente.[14]

Lucrările la tramvai influențează și mobilitatea cartierului. Dublarea liniei Trambesòs și reamenajarea străzii Gran Via au întrerupt T4, T5 și T6 în vara lui 2026. T4, care servește stațiile Pere IV și Fluvià, circulă normal din 14 septembrie; din 1 octombrie, până la sfârșitul lucrărilor, prevăzut pentru primăvara lui 2027, T5 și T6 sunt întrerupte doar între Glòries și Can Jaumandreu.[20][21]

În februarie 2023 Universitatea din Barcelona încă spera să înceapă Campus de les Arts în cele mai mari nave protejate până în septembrie 2026. Lucrările încheiate în octombrie 2025 și ianuarie 2026 privesc spațiul public și anexa centrului de tineret.[13][4][19][14]

Ce ghidurile nu spun

De la țesături imprimate la săpun de cocos

Din 1922 Can Ricart și-a închiriat navele altor firme; una de ulei de cocos și săpun a ocupat navele de la capătul pasajului, iar în 1923 a venit o firmă de industrii chimice.[3][11][9]

Vestigii romane sub fabrică

Lucrările arheologice din 2010 la Hangar au găsit fragmente de ceramică romană, iar o săpătură din 2011 pentru Casa de les Llengües a documentat structuri romane foarte distruse, printre ele una circulară cu diametrul de 6 m.[3][11][9]

Nave de fabrică într-un parc

Cele trei nave paralele Oliva Artés se învecinau cu Carrer de Pere IV și acum se află în interiorul Parc del Centre, pe care Nouvel l-a gândit însorit iarna, tot mai acoperit primăvara și în mare parte umbrit vara.[3][11][9]

Citește-l pe jos

Start: Pere IV (T4)[20][21] · Final: Ca l'Alier[7][8]

Mers pe jos (fără opriri): 11 min · 790 m · Vizită estimată (cu opriri): 63 min

Geometria urmează rețeaua pietonală între cele patru puncte marcate, dar traseul nu a fost verificat ca fiind fără trepte. Apropierea dinspre stația de tramvai Pere IV (T4) nu este inclusă în distanța indicată.

Provençals del Poblenou (cartierul 71) evidențiat. Alte cartiere din Sant Martí: el Camp de l'Arpa del Clot, el Clot, el Parc i la Llacuna del Poblenou, la Vila Olímpica del Poblenou, el Poblenou, Diagonal Mar i el Front Marítim del Poblenou.

1
Can Ricart
Carrer d'Emília Coranty 16
Căutați coșul conic de cărămidă și turnul cu ceas deasupra navelor lungi, apoi podul înalt de lemn care leagă două nave la nivelul primului etaj pe pasajul principal.[3][13][4][19]
Fabrica a fost ridicată din 1853 pentru fabricantul de țesături imprimate Jaume Ricart, în plan în formă de T, după proiectul lui Josep Oriol i Bernadet. Cele mai vechi nave sunt Bé Cultural d'Interès Nacional din 2008, iar piețele din jur au fost finalizate în 2025.[3][13][4][19]
Coordonate
41.40868, 2.19939 · OpenStreetMap
2
Parc del Centre del Poblenou
Avinguda Diagonal 130
350 m · 5 min
Mergeți de-a lungul zidului perimetral acoperit cu plante mediteraneene până la poartă, apoi căutați cărarea în spirală din Cràter-pou del Món și structurile metalice din Nius i Pous del Cel.[9][10]
Jean Nouvel a proiectat parcul de 5,5 hectare, deschis în primăvara lui 2008, în trei zone, cu irigare din apă freatică. Viquipèdia consemnează că vegetația a atras critici aproape imediat.[9][10]
Coordonate
41.40741, 2.20045 · OpenStreetMap
3
MUHBA Oliva Artés
Carrer d'Espronceda 142-146
180 m · 2 min
Priviți navele lungi în plan bazilical, cu o navă centrală mai înaltă între două laterale mai joase, sub acoperișuri în două ape, unde se construiau și se reparau odinioară utilaje.[11][12]
Construit în 1920 ca atelier de utilaje, s-a închis în 2000 și, după o reabilitare de Jordi Badia încheiată în 2015, este un spațiu al Museu d'Història de Barcelona, cu expoziția permanentă Interrogar Barcelona. De la industrialització al segle XXI.[11][12]
Coordonate
41.40835, 2.20153 · OpenStreetMap
4
Ca l'Alier
Carrer de Pere IV 362
260 m · 3 min
Căutați cele trei nave alăturate, cu fațade de cărămidă aparentă, un ritm vertical marcat de pilaștri și deschideri mari în arc, și coșul de cărămidă din spatele lor.[7][8]
Fabrică de țesături imprimate din 1852, apoi de plase și iută, a ars de patru ori între 2005 și 2007. Reabilitată în 2018, găzduiește acum Fundació BIT Habitat.[7][8]
Coordonate
41.40986, 2.20349 · OpenStreetMap

Sursele acestei pagini

Datele, valorile numerice și afirmațiile istorice trimit la înregistrările folosite pe această pagină.

  1. [1] Viquipèdia (n.d.). Provençals del Poblenou. Consultat: 2026-10-03.
  2. [2] Wikipedia (n.d.). Provençals del Poblenou. Consultat: 2026-10-03.
  3. [3] Viquipèdia (n.d.). Can Ricart (Poblenou). Consultat: 2026-10-03.
  4. [4] 3Cat Info (Alonso Carnicer, Sara Grimal) (2023). Can Ricart, un conjunt patrimonial que llangueix enmig de la transformació del 22@. Consultat: 2026-10-03.
  5. [5] Museu d'Història de Barcelona (MUHBA) (2018). Pere IV. Passatge major del Poblenou. Consultat: 2026-10-03.
  6. [6] Viquipèdia (n.d.). Sant Martí de Provençals. Consultat: 2026-10-03.
  7. [7] Viquipèdia (n.d.). Ca l'Alier. Consultat: 2026-10-03.
  8. [8] Barcelona Turisme (Consorci de Turisme de Barcelona) (n.d.). Ca l'Alier. Consultat: 2026-10-03.
  9. [9] Viquipèdia (n.d.). Parc del Centre del Poblenou. Consultat: 2026-10-03.
  10. [10] Ajuntament de Barcelona (n.d.). Parc del Centre del Poblenou (Barcelona.cat). Consultat: 2026-10-03.
  11. [11] Viquipèdia (n.d.). Tallers Oliva Artés. Consultat: 2026-10-03.
  12. [12] Museu d'Història de Barcelona (MUHBA) (n.d.). Oliva Artés. Consultat: 2026-10-03.
  13. [13] 3Cat Info (Alonso Carnicer, Sara Grimal) (2019). Un Campus de les Arts per revitalitzar Can Ricart. Consultat: 2026-10-03.
  14. [14] Metrópoli Abierta (Arnau Raimundo) (2026). Barcelona completa la restauración de una histórica fábrica protegida del siglo XIX tras invertir un millón de euros. Consultat: 2026-10-03.
  15. [15] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2026-01-01). Padró municipal d'habitants (pad_mdbas) — població per barri. Consultat: 2026-07-17.
  16. [16] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2021). Densitat de població per barri. Consultat: 2026-07-17.
  17. [17] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2023). Renda disponible de les llars per persona. Seccions censals. Consultat: 2026-07-17.
  18. [18] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2026-01-01). Població per nacionalitat i sexe. Barris. Consultat: 2026-07-17.
  19. [19] Barcelona al Dia (2025). Finaliza una nueva fase de urbanización del recinto histórico de Can Ricart. Consultat: 2026-10-03.
  20. [20] Districte de Sant Martí, Ajuntament de Barcelona (2026). La línia T4 de tramvia recupera la normalitat el 14 de setembre. Consultat: 2026-10-03.
  21. [21] Viquipèdia (n.d.). Provençals del Poblenou (parades de tramvia). Consultat: 2026-10-03.

Ultima revizuire: 3 octombrie 2026 · 21 surse consultate

Înapoi sus