Barcelona, barri a barri Un atlas viu al celor 73 de cartiere

Gràcia · 28

Vallcarca i els Penitents

Vallcarca i els Penitents este un singur cartier născut din două nuclee vechi: valea Farigola, sub un viaduct de beton din 1923, și panta eremiților din els Penitents, unde o transformare de locuințe, parc și rezervor pluvial, blocată ani de zile, a început să înainteze.[1][2][3]

Opriți-vă pe Avinguda de Vallcarca, sub viaduct. Aici curgea pârâul, iar podul, inaugurat în martie 1923, l-a trecut peste în beton armat. Priviți pilonii și zidurile laterale: sunt elementele pe care Primăria plănuiește să le repare și să le curețe din ultimul trimestru al lui 2026.[1][2]

Vallcarca și els Penitents sunt două nuclee ale vechiului municipiu Horta, unite astăzi într-un singur cartier al districtului Gràcia. Vallcarca crește în valea pârâului, la poalele dealurilor Putxet și Coll; els Penitents urcă pe contraforturile Tibidabo, cu străzi de tip oraș-grădină.[4][5]

Ani la rând transformarea a stat pe loc: în martie 2025 Primăria descria bulevardul verde de pe Avinguda de Vallcarca drept blocat de peste 15 ani și atunci a deschis exproprierea a patru imobile. Parcul central, locuințele publice noi și viaductul restaurat sunt direcțiile principale de intervenție în 2026.[3][6]

Vallcarca i els Penitents (cartierul 28) evidențiat. Alte cartiere din Gràcia: el Coll, la Salut, la Vila de Gràcia, el Camp d'en Grassot i Gràcia Nova.

De unde vine numele

Etimologie: sigură[2][5]

Vallcarca: Viquipèdia dă ca nume originar Vall Càrcara, «închisă între pereți», fiindcă locul e ascuns între dealurile Putxet și Coll.[2]

Els Penitents: numele, de origine populară, vine de la activitatea carmelitului Francesc Palau, începută în 1860 pe o moșie transformată în mănăstire, unde primea bolnavi și marginalizați și promova penitența solitară în peșterile din jur, unde se pare că trăiseră eremiți și înainte. Oamenii îi numeau «penitenți».[5][2]

Vallcarca se întinde între Avinguda de la República Argentina și Passeig de la Vall d'Hebron; els Penitents, pe contraforturile Tibidabo, între tronsonul superior al Avinguda de Vallcarca, Carrer de Collserola, Carretera de les Aigües și Carretera de l'Arrabassada. Împreună formează un singur cartier administrativ al districtului Gràcia.[4][5]

Înainte de cartier

Cel mai vechi nucleu din Vallcarca este la Farigola, între Coll și râul Vallcarca; la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a format în jurul lui un cartier de vilegiatură al meseriașilor barcelonezi (urbanizarea Can Falcó), cu case parter, mică industrie, vile și câmpuri. Construirea pe înălțime a început în anii 1950.[4]

Nucleul els Penitents s-a format în jurul casei Can Gomis, un mare conac unde în 1870 s-a instalat Căpitănia Generală în timpul epidemiei de febră galbenă. Anna Piferrer i Gualba, proprietara celei mai mari părți a terenurilor, a trasat primele patru străzi în jurul străzii Ticià; poetul Rubén Darío a locuit acolo în 1914.[5]

Cum s-au făcut străzile

Avinguda de Vallcarca urmează cursul vechiului pârâu, iar viaductul îl traversează sus. În cartier, Can Carol, o masia din 1860 în mijlocul pieței Plaça de la Farigola, și Casa Comas d'Argemir, o casă modernistă din 1904 cu turn circular în colț, arată două straturi mai vechi decât blocurile începute în anii 1950.[4][1][2][7][8][9]

Els Penitents este un cartier de tip oraș-grădină pe contraforturile Tibidabo, aproape exclusiv rezidențial, cu locuințe unifamiliale și case înșiruite; deschiderea șoselei Ronda de Dalt (1992) l-a împărțit în două.[5]

Date care l-au schimbat

  1. 1860 carmelitul Francesc Palau deschide o mănăstire și peșteri de penitență pe panta care dă numele cartierului els Penitents.[5][2]
  2. 1870 Căpitănia Generală se instalează la Can Gomis în timpul epidemiei de febră galbenă.[5]
  3. 1895 Primăria din Horta demolează mănăstirea lui Palau.[5][2]
  4. 1904 Josep Vilaseca i Casanovas construiește Casa Comas d'Argemir.[9][2]
  5. 1908–1923 se construiește viaductul Vallcarca; este inaugurat oficial în martie 1923.[1][2]
  6. 1914 poetul Rubén Darío locuiește o vreme pe Carrer de Ticià.[5]
  7. 1992 deschiderea șoselei Ronda de Dalt împarte els Penitents în două.[5]
  8. 2019 procesul participativ pentru transformarea Vallcarcăi se încheie cu modificarea Planului general metropolitan (MPGM).[3]
  9. 2025 Primăria deschide exproprierea a patru imobile pentru a debloca bulevardul verde de pe Avinguda de Vallcarca.[3]
  10. 2026 este aprobat proiectul Parc Central și se pregătește reabilitarea viaductului.[6][1]

Oameni și viață colectivă

Francesc Palau

Carmelit care din 1860 a primit bolnavi și marginalizați și a promovat penitența solitară în peșteri pe panta care poartă astăzi numele els Penitents.[5][2]

Anna Piferrer i Gualba

Proprietara celei mai mari părți a terenurilor din els Penitents, a trasat primele patru străzi în jurul Carrer de Ticià.[5]

Miquel Pascual i Tintorer

Arhitectul viaductului Vallcarca, inaugurat în 1923.[1][2]

Josep Vilaseca i Casanovas

Arhitectul Casei Comas d'Argemir (1904) și al Arc de Triomf.[9][2]

Instituții

Can Carol

Can Carol este o casă rurală tradițională catalană din 1860 pe Carrer de Cambrils 26, în mijlocul pieței Plaça de la Farigola și una dintre cele mai vechi clădiri din partea de jos a Vallcarcăi: conac familial, apoi sediul școlii El Colegio Nuevo, ocupat în 2000. Primăria a cumpărat-o cu 841.818 euro pentru a face o clădire de cartier, o veche cerere a locuitorilor; astăzi găzduiește Casal de Barri Can Carol.[7][8]

Grup escolar Felip Bertran i Güell

În cartier se află grupul școlar Felip Bertran i Güell, fosta școală municipală a Mancomunității (Grup La Farigola), în Vallcarca, și Cottolengo, înființat în 1932 de părintele Jacint Alegre într-o fostă masia din els Penitents.[5][4]

Associació de Veïns Vallcarca-Riera-Viaducte

Festa major din Vallcarca are loc în prima jumătate a lui septembrie și se încheie la 11 septembrie; este organizată de asociația de locatari Vallcarca-Riera-Viaducte. Els Penitents își au sărbătoarea în a doua jumătate a lui mai.[2]

Lupte care au lăsat urme

Bulevardul verde și dreptul de a rămâne

Revendicare: Transformarea Vallcarcăi cere exproprierea unor imobile locuite: în martie 2025 Primăria a recunoscut dreptul la relocare al familiilor afectate și a rezervat locuințe publice în același cartier.[3]

Rezultat: Dosar de expropriere deschis în martie 2025; starea sa în octombrie 2026 nu a putut fi confirmată.[3]

Can Carol pentru cartier

Revendicare: Locuitori și grupuri precum Grup d'Estudis del Coll–Vallcarca cereau recuperarea casei rurale ca patrimoniu al cartierului și ca clădire publică.[7][8]

Rezultat: Primăria a cumpărat-o cu 841.818 euro; găzduiește Casal de Barri Can Carol.[7][8]

Ce se mai poate vedea

Viaducte de Vallcarca

Viaductul Vallcarca, al arhitectului Miquel Pascual i Tintorer, a fost inaugurat oficial în martie 1923, după lucrări începute în 1908; potrivit Primăriei, a fost prima dată când betonul armat a servit la fundarea unei construcții pe albia unui pârâu. Este accesul dinspre vest spre Coll prin Plaça de Mons și are nivel de protecție patrimonială C.[1][2]

Casa Comas d'Argemir

Casa Comas d'Argemir, pe Avinguda de la República Argentina 92, este o clădire modernistă din 1904 a lui Josep Vilaseca i Casanovas, autorul Arc de Triomf, cu un turn circular în colț; este bun cultural de interes local.[9][2]

Ce a dispărut

Mănăstirea lui Palau și nucleele vechi

Mănăstirea lui Palau a fost demolată de Primăria din Horta în 1895 și s-a păstrat doar o stație din Drumul Crucii, în terenul unei reședințe sanitare. Grădinile Can Gomis au dispărut odată cu Spitalul Militar, hanul Farigola a fost demolat pentru o școală, iar din casa Arabescurilor, lângă viaduct, au rămas doar elemente de stil mozarab integrate într-o grădină.[5][2]

Cartierul astăzi

Vallcarca i els Penitents avea 16.928 de locuitori în 2026, o densitate de 135,3 locuitori pe hectar, venit mediu al secțiunilor de recensământ de 30.944 € în 2023, 125,1 hectare, iar 21,7% aveau cetățenie non-spaniolă.

Naționalitate non-spaniolă (2026): 21,7%

Ce se schimbă

Viaductul (la data de octombrie 2026): Primăria a anunțat în februarie că reabilitarea va începe în ultimul trimestru din 2026, va dura circa șase luni și va costa 1,4 milioane de euro; nu s-a găsit niciun anunț de începere a lucrărilor.[1]

Parc Central (la data de octombrie 2026): proiectul a fost aprobat în martie; lucrările sunt planificate din decembrie 2026 până în jurul lui decembrie 2027. Tot în martie au fost scoase la licitație 47 de locuințe subvenționate pe Carrer de la Farigola și Carrer de la Mare de Déu del Coll.[6]

Bulevardul verde și locuințele: în martie 2025 a fost deschisă exproprierea a patru imobile de pe Avinguda de Vallcarca, cu drept de relocare pentru familiile afectate; ansamblul transformării prevede 522 de locuințe, dintre care 204 publice protejate. Starea exproprierii în octombrie 2026 nu a putut fi confirmată.[3]

Citește-l pe jos

Start: Vallcarca (L3) · Final: Penitents (L3)

Mers pe jos (fără opriri): 22 min · 1610 m · Vizită estimată (cu opriri): 58 min

Geometria urmează rețeaua pietonală între cele patru puncte marcate, dar traseul nu a fost verificat ca fiind fără trepte. Cartierul are pante pronunțate: verificați scările, lifturile, lucrările și condițiile de acces înainte de plecare. Distanța indicată nu include drumul de la stația de transport public până la începutul traseului.

Vallcarca i els Penitents (cartierul 28) evidențiat. Alte cartiere din Gràcia: el Coll, la Salut, la Vila de Gràcia, el Camp d'en Grassot i Gràcia Nova.

1
Casa Comas d'Argemir
Casa Comas d'Argemir, Av. República Argentina 92
Căutați turnul circular din colț, cu acoperișul de ceramică glazurată, și arcul parabolic de la intrare.[9][2]
Josep Vilaseca i Casanovas, arhitectul Arc de Triomf, a proiectat-o în 1904 ca pe o recreare liberă a castelelor franceze medievale.[9][2]
Coordonate
41.41087, 2.14586 · OpenStreetMap
2
Can Carol
Can Carol, Carrer de Cambrils 26
300 m · 4 min
Căutați vechea masia din mijlocul pieței Plaça de la Farigola, una dintre puținele rămase în partea de jos a Vallcarcăi.[7][8]
Casa datează din 1860; a fost conac familial și școală, iar Primăria a cumpărat-o cu 841.818 euro după ani de cereri ale locuitorilor. Astăzi găzduiește centrul de cartier.[7][8]
Coordonate
41.41238, 2.14587 · OpenStreetMap
3
Viaducte de Vallcarca
Viaducte de Vallcarca
360 m · 5 min
De pe Avinguda de Vallcarca, priviți în sus pilonii și zidurile laterale ale podului de beton: fisurile, petele și graffiti-urile sunt ceea ce proiectul de reabilitare prevede să repare.[1][2]
Podul, opera lui Miquel Pascual i Tintorer, a fost inaugurat în martie 1923 peste albia pârâului; o reabilitare de 1,4 milioane de euro era planificată pentru ultimul trimestru din 2026.[1][2]
Coordonate
41.41212, 2.14364 · OpenStreetMap
4
Carrer de Ticià
Carrer de Ticià
950 m · 13 min
Plimbați-vă pe străzile scurte din jurul Carrer de Ticià, primele trasate în cartier, și observați casele unifamiliale și înșiruite de pe pantă.[5][2]
Anna Piferrer a trasat aici primele patru străzi; Rubén Darío a locuit aici în 1914, iar în jurul acestei străzi se așezaseră în 1860 părintele Palau și alți eremiți.[5][2]
Coordonate
41.41671, 2.13772 · OpenStreetMap

Sursele acestei pagini

Datele, valorile numerice și afirmațiile istorice trimit la înregistrările folosite pe această pagină.

  1. [1] Ajuntament de Barcelona, Servei de Premsa (2026-02-23). Barcelona rehabilitarà el Pont de Marina, el viaducte de Vallcarca i les façanes del parc del Clot, en el marc del Pla Endreça. Consultat: 2026-10-03.
  2. [2] Viquipèdia (2026). Vallcarca i els Penitents. Consultat: 2026-10-03.
  3. [3] Ajuntament de Barcelona, Districte de Gràcia (2025-03-21). Pas endavant cap a la transformació de Vallcarca. Consultat: 2026-10-03.
  4. [4] Gran Enciclopèdia Catalana (2026). Vallcarca. Consultat: 2026-10-03.
  5. [5] Gran Enciclopèdia Catalana (2026). els Penitents. Consultat: 2026-10-03.
  6. [6] La Ciutat de Barcelona (Ajuntament de Barcelona) (2026-03-05). Barcelona impulsa la transformació verda i l'habitatge públic a Vallcarca amb el Parc Central i noves promocions. Consultat: 2026-10-03.
  7. [7] betevé (n.d.). L'Ajuntament compra Can Carol per fer un equipament a Vallcarca. Consultat: 2026-10-03.
  8. [8] OpenStreetMap contributors (2026). Casal de Barri Can Carol (Nominatim record). Consultat: 2026-10-03.
  9. [9] Ajuntament de Barcelona (n.d.). Casa Comas d'Argemir. Consultat: 2026-10-03.
  10. [10] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2026-01-01). Padró municipal d'habitants (pad_mdbas) — població per barri. Consultat: 2026-07-17.
  11. [11] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2021). Densitat de població per barri. Consultat: 2026-07-17.
  12. [12] Ajuntament de Barcelona — Open Data BCN (2023). Renda disponible de les llars per persona. Seccions censals. Consultat: 2026-07-17.

Ultima revizuire: 3 octombrie 2026 · 12 surse consultate

Înapoi sus